luni, 28 iunie 2010

da!

O vorba spune:" Nu plange dupa cineva care nu va plange dupa tine." Nimic mai adevarat. Dar e asa de greu. Dar de cele mai multe ori e adevarat!!!! foarte adevarat!

again and again.....

Poate ca nu vrei sa iubesti. Sau nu stii, desi asta suna prea ciudat. Mi-a placut atunci cand privirile noastre se intalneau, cand vorbeam fara cuvinte, cand vorbeam si nu ne mai opream, cand radeam. Nu inteleg de ce nu mai putem face asta. Unde ne-am pierdut? Sau ce s-a intamplat? Sunt eu paranoica? Niciodata nu am mai crezut ca problema e la mine. Tu m-ai facut sa ma indoiesc de mine, sa am incredere in mine, sa fiu o luptatoare. Dar tu nici nu stii lucrurile astea...poate si din vina mea. Dar ai cautat sa stii ceva? Da..uneori. Am fost eu prea rece? Era doar un voal, doar o fatada de care trebuia sa scap mult mai devreme. M-am saturat de poate, cred, nu stiu, de ce, ce inseamna. GATA. Eu sunt hotarata, nu ma incurc cu prostii. Dar de ce de data asta o fac? Se spune ca nimeni nu stie ce are pana cand pierde acel ceva. Nu stiu cat de adevarata e vorba. Oricum nu mai e mult si s-ar putea sa ma pierzi. Si de data asta o sa fie serios!

This is me...

Sunt putin egoista, foarte nerabdatoare si sunt hotarata. Fac greseli, uneori scap de sub control. Dar iubesc, iar daca reusesti sa ma cunosti o sa te iubesc pentru totdeauna.

duminică, 27 iunie 2010

Missing you!

Am incercat sa vorbesc cu tine, dar nu stiu ce sa zic. Mi-e frica ca tu nu vrei sa zic nimic. Si nu ar trebui sa-mi fie, stiu. Dar in inima mea sunt cuvinte care asteapta sa fie rostite. Sa-ti spun ce dor imi e de tine, cat de mult vreau sa vorbim din nou. Si sa uit pentru o secunda de mine si de orgoliul asta mare si de tot. Si sa fiu sincera. Nu vreau ca aceste cuvinte sa ramana in inima mea, incuiate, vreau sa le dau voie sa iasa. Cateodata ma intreb daca si tu ai ceva sa-mi spui, sau daca ai inima goala, fara suflare. Mi-e dor de tine cand se intampla ceva placut, pentru ca imi place sa-ti povestesc, stiu ca intelegi. Mi-e dor de tine cand se intampla ceva mai neplacut, pentru ca , din nou, intelegi mai bine ca oricine.

Nu inteleg de ce oamenii se feresc atat de sentimnete placute, frumoase. De ce le e frica sa recunoasca cand le lipseste cineva. NU, NU este un semn de slabiciune sa-ti fie dor de cineva. Este o dovada de curaj, de iubire, de maturitate.
Am invatat mai mult decat am crezut. Oricum o sa fiu bine, asta stiu. Multumesc ca m-ai facut o luptatoare si mai puternica!

marți, 22 iunie 2010

Scop

Iubirea imi arata drumul spre paradis. Pot sa-ti dau inima mea. Asa ca iti ofer iubirea mea, toata, fara retineri. Invata-ma sa vad tot ce e frumos!
Sunt bine. Poate ca am exagerat azi putin la un moment dat, imi pare rau. Nu pot sa ma neg pe mine, lucrurile tot in capul meu vor ramane, nu pot si nu vreau sa fiu altcineva. In spatele cuvintelor neadevarate, pot sa vad adevarul, crede-ma.
Te iubesc, chiar daca uneori sunt rea. Dar poate ca si tu esti. sau poate mi se pare...oricum..frica ramane opusul iubirii!

luni, 21 iunie 2010

Te iubesc!

Te iubesc! Te iubesc! Te iubesc! Azi te-ai nascut. Azi e numai a ta! La multi ani!

Frica e opusul iubirii!

-Da-mi mana! ii spune el.
-Vreau!Dar mi-e frica, mi-e foarte frica, se pot intampla atatea lucruri urate, dar si frumoase...nu stiu ce sa fac...
-Ce vrei sa faci?
-Sa-ti dau mana, sa sar! Dar ma tot uit in urma...si mi se face frica.
-Vrei sa regreti?
-Vreau sa fiu fericita.
-Risca!
-Mi-e frica!
-Frica e opusul iubirii!
-Te iubesc!
-Tot iti mai este frica?
-Uneori.
-De ce ?
-Din iubire. Dar sunt doar farame.
-Cum e?
-Ai avut dreptate, firca este opusul iubirii!

joi, 3 iunie 2010

Summer, please don't let me down!

Bine ai venit, vara! Am asa de mult nevoie de tine! Numai tu cred ca imi mai intelegi nebunia, aceasta picatura de nebunie, pe care eu simt foarte dulce, o iert si o caut.
Am gresit mult anul asta, din mai multe puncte de vedere. Dar am facut si alegeri corecte, chiar bune as putea spune. Inca tanjesc dupa acea mica sansa, pe care sa o prind de picior si sa nu-i mai dau drumul niciodata. O sa am grija de asta, nu mi fac probleme. Dar poate tu, vara,imi vei aduce toate acestea. Sau poate doar o parte, doar o carare pe care sa mi-o arati, iar eu sa incep sa alerg pe aceasta. Eu am incredere.
Nu ma lasa, te rog!
Mi-am tot spus ca inteligenta se masoara in altceva decat in ceea ce multi cred si au impresia, dar sunt mandra de asta. Nu m-am indoit de asta. Doar o data, dar apoi m am gandit si mi-am dat seama ca daca abandonez aceasta teorie o sa cad in aceeasi groapa in care se afla majoritatea. Iar asta ma sperie cel mai tare, sa cad in groapa tuturor. Daca e sa cad, macar sa cad in groapa mea, cu personalitatea mea si cu principiile mele.
Am invatat sa nu-mi fie frica de perfectiune, pentru ca niciodata nu o voi obtine, pot doar sa ma apropii de ea cat mai mult. Si pana la urma asta e scopul, nu?
Ma rog, vara asta e a mea, iar dupa ea o sa pot spune ca am facut un pas important spre a mi indeplini visul. Imi promit mie. Desigur, cu putin ajutor...sper sa inteleaga cine ce trebuie sa inteleaga. Mereu am zis, da mi usa si o sa o deschid eu.