Ai lua fiecare bucatica din mine si ai reconstrui tot ce vantul a modelat ? Spunandu mi ca nu sunt mai putin decat vezi prin ochi de geam si sticla. Sa ma ridici in proprii mei ochi si apoi sa imi arati ca tu ai dreptate. Sa ma salvezi in fiecare mod in care un om poate fi salvat. Sa ma visezi pantera cu ochii deschisi mereu si nu fluture care pleaca repede. Sa ma vezi un cantec si sa mi spui versuri nesfarsite. Sa nu razi ca nu stiu sa astept, ca sunt stangace si prea vorbareata uneori. Sa mi deschizi fiecare lacat cu lacrimi. Sa faci din muguri flori, din flori buze si din buze povesti. Sa greseti frumos, sa te iert .
Sa ne asumam un risc. Poate prea repede, prea grabit, fara pamant solid sau apa sigura.