marți, 6 noiembrie 2012

Intr-o scanare a vointei de putere vom vedeam toate ideile imprastiate in bucatele mici si dese. Cand plangem, acestea se departeaza unele de altele si se pierd, facandu-ne sa plangem si mai tare. Cand radem, ele se regasesc. Ce sa inteleg? ca rasul e antitdutul rupturii dintre cer si pamant? dar plansul de fericire?lacrimile acelea fericite, dulci? Cine plange de fericire? Iubirea prin natura ei.

Curajul se dovedeste uneori a fi o lasitate. Lasitatea curaj, iar valorile noastre se schimba.

Sa demonstram ca putem, cred ca asta vrem toti.  Ce putem? sa fim mai buni. Sa crestem. In ochii propriului suflet, nu in ochii societatii care ne privesc cu atat de mult sarcasm. Vrem sa rupem acel zid, acel sarcasm nenorocit. Care, pe mine, ma scarbeste.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu