Stii, increderea, credinta..stiu s ate pacaleasca. Apar cand te astepti mai putin si iti pun un zambet pe fata. Deodata simti ca te poti ierta, poti sa incepi sa ridici caramizile care au cazut atunci cand te-ai intors pe dos. Acum ai puterea sa le iei si sa incepi sa le pui la loc, de data asta cu sensibilitate, cu grija, cu iubire. Le pui la loc si stii sigur ca acolo raman. E greu la prima, la fel de greu la a doua, apoi incepe sa fie placut si te inunda iubirea. Iti dai seama ca meriti o a doua sansa, meriti sa ti-o oferi si sa faci pace cu tine. Sa te imbratisezi si sa-i imbratisezi pe ceilalti. Sa iti stergi lacrimile si sa zambesti. Sa iti dai seama ca ai fost tinut in brate pana si atunci cand te simteai mult prea la pamant. E timpul sa respiri mai linistit, sa incepi sa te bucuri de orice lucru marunt. Sa iubesti curat. Sa risti din nou, de data asta fara sa se clatine zidul.
Primeste si ofera iubire.