Alergam inapoi si nici macar nu ne dam seama. In obsesia care ne imbolnaveste inima, obsesia de a avea o fatada cat mai stralucitoare, cat mai perfecta, fara pata sau zgarieturi. In timp ce pe partea cealalta curge sangele si nu prea mai exista pansamente. Cand s-a eliminat vorbitul direct? cred ca la acel proces eu eram din nou in lumea viselor, incercand sa ma imgainez un fluture cand de fapt sunt omida.
Cineva se viseaza un soldat al iubirii, celalalt rade de el. Nu pot sa accept oameni de sticla, fara ca lacrimile sa ii topeasca. Nu mai conteaza deloc o imbratisare? Ba da, daca la toate celalate lucri m-am gandit de doua ori, stiu sigur ca un suflet tanjeste dupa alt suflet.