sâmbătă, 4 februarie 2012

Intre o picatura de roua si o picatura de infinit e atat de putin. Poate ca o picatura de roua este o picatura de infinit. Intr-o infinitate de picauri, exista o infinitate de intrebari. Am lasat acele sentimenete in urma. Cele care ma rugau sa le arat spatele.
De la o picatura la alta este un spatiu infinit si o conversatie lunga.
Tu poti sa-ti aduci iubirea, eu pot sa-mi aduc rusinea, am cicatricea si loviturile chiar aici. Adu-ti corpul, eu iti dau faima. Adu cartile, le fac eu. Asculta-ma, iti dau tot ce am, da-mi tot, am nevoie de incredere in mine. Iti dau tot din mine.
Lasa-ma sa te vad cum dansezi, iti dau o sansa. Umbrele nu o sa plece, dar le ascundem bine. Imi aduc manusile, dar le dai tu jos. Unde naiba mergem ? e firg ? e cald ? e bine ? da-mi tot, am nevoie de incredere in mine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu